Mai mult spațiu pentru viață TINY HOUSE

Lumea, zguduită de criza climatică, de creșterea costurilor locuințelor și de traumele provocate de pandemie, este acum în căutarea unei schimbări. Tiny House, care înseamnă "casă mică", corespunde dorinței oamenilor de a lăsa o amprentă de carbon cât mai mică și de a trăi o viață mai simplă, în care își pot lua casa cu ei în timp ce se deplasează în voie.

O viață simplă în mediul natural

Originile curentului "Tiny House" se trag de la naturalistul american Henry David Thoreau, unul dintre pionierii ecologiei profunde, autorul cărții Walden (Viața în pădure, 1854), o meditație inspirată despre viața simplă în mediul natural. Thoreau, care a trăit singur timp de doi ani și două luni într-o colibă pe care și-a construit-o singur într-o bioregiune de pe malul lacului Walden, dovedește că, dacă o persoană dorește, poate trăi cu costuri foarte mici și în contact cu natura fără a avea nevoie de o locuință modernă și confortabilă. Important este să folosim ceea ce avem nevoie, în loc să consumăm ceea ce ne permitem. Mai degrabă minimizați decât adăugați. Simplificați în loc să complicați.

Macro-sustenabilitate în micro-spațiu

A trăi într-o casă mică este una dintre modalitățile de a fi în contact cu natura cu mai puține obiecte, în mai puțini metri pătrați, consumând mai puțină energie. Deși nu există o limită de metri pătrați, aceste case se concentrează pe o suprafață utilă maximă de aproximativ 10 m² până la 70 m², redefinind designul sustenabil. Pentru energie, casa poate fi echipată cu panouri solare sau cu o turbină eoliană, fiind deconectată de la rețeaua electrică principală. În cazul caselor mici, întregul proces de proiectare, de la învelișul exterior la interior, de la mobilier la accesorii, se concentrează pe "depășirea limitelor". Diferitele spații de acțiune amenajate pe o suprafață limitată de metri pătrați nu numai că extind suprafața obligatorie a locuințelor mici, dar contribuie și la dezvoltarea funcțională, vizuală și dimensională. 

Esența locuințelor nomade: Mobilitatea

Aceste case, pe care sufletele nomade le pot "transporta" cu ele, pot fi amplasate cu ușurință în imediata apropiere a naturii. Reprezentând ideea de "mai multă libertate, mai multă mobilitate", modelele de case mici pun accentul pe experiențe mai degrabă decât pe posesiunile personale. 

Mobilitatea este un factor vital în locuințele nomade. Casa nu trebuie să fie întotdeauna mobilă. De asemenea, poate fi tratată ca o extensie care poate fi tractată cu ușurință de o mașină sau de un camion. 

Obiectivul principal este ușurința

În cazul în care casa este proiectată pentru a putea fi transportată sau este construită pe o remorcă, trebuie utilizate materiale ușoare pentru a reduce la minimum greutatea acesteia. Panourile, care atrag atenția atât prin ușurința, cât și prin rezistența lor, demonstrează o rezistență maximă la uzură. Principalele criterii pentru selectarea tuturor elementelor care completează locuința, cum ar fi baia, instalațiile de bucătărie, canalele de scurgere a apelor uzate, rafturile și spațiile de depozitare, aparatele de bucătărie, mobilierul, sunt dimensiunea și greutatea. În ceea ce privește sustenabilitatea, ferestrele cu geamuri duble reciclate în proporție de până la 80%, cu izolație fonică care previne pierderile de căldură și podeaua laminată neporoasă, care este mai ușoară decât gresia standard, sunt adecvate pentru zonele umede.

Proiectarea rațională a spațiului pe fiecare metru pătrat

Păstrarea ferestrelor largi în arhitectura casei este unul dintre secretele pentru a

crea o ficțiune spațioasă în metri pătrați mici. În timp ce ferestrele izolate permit luminii naturale să se filtreze, oferă și plăcerea de a vedea natura în locul în care este amplasată casa. Soluțiile creative permit o configurație în care un salon, o bucătărie, o baie și un dormitor se potrivesc în spațiile de locuit ale caselor mici. Proiectarea unui dormitor la mezanin, utilizarea livingului și a bucătăriei în același spațiu, folosirea subsolului fiecărui mobilier și a altor zone nefolositoare ca unități de depozitare, precum și a mobilierului cu utilizări multiple, cum ar fi o bibliotecă care se transformă în masă, oferă un macro-confort într-un micro-spațiu. Posibilitățile sunt nesfârșite cu o construcție rațională care se concentrează pe multifuncționalitate.

Percepția lățimii

Modul de a face ca spațiile înguste să pară spațioase constă în sinteza reușită a luminii naturale, a culorilor deschise și a materialelor care dau o senzație de luminozitate. Albul, tonurile de nisip, griurile deschise, verdele deschis formează paleta de culori; lemnul brut, texturile din răchită, iuta și textilele din in constituie alternativele de materiale. Plafoanele înalte creează percepția unui spațiu mai mare. În casele mici, nu este loc pentru pereți și uși. Diferitele părți ale casei formează un ansamblu echilibrat și intercalat. Utilizarea de materiale diferite în acoperirea podelelor creează percepția că diferite volume, cum ar fi zona de living și bucătăria, sunt separate unele de altele. Folosirea unor culori diferite pe pereții din camera de zi și din dormitorul de la mezanin este, de asemenea, o soluție practică.

Sfaturi pentru design

• Ferestrele mari care înglobează priveliștea naturală ar trebui să fie utilizate luând în considerare izolarea. 
• Camerele cu multă lumină naturală par mai mari și mai primitoare. Acesta este motivul pentru care este necesar să se adauge cât mai multe ferestre posibil. De asemenea, lumina naturală a zilei reduce costurile de energie electrică. 
• Ușile glisante creează un spațiu de locuit mult mai spațios și mai confortabil în casele mici, unde fiecare centimetru pătrat este important. 
• Sistemele din interiorul dulapurilor, sistemele inteligente pe care le puteți adăuga la dulapurile de bucătărie, rafturile glisante, umerașele suplimentare montate în interiorul ușilor oferă soluții practice și funcționale. 
• Mobilierul poate facilita, de asemenea, împărțirea spațiului în funcție de zonele specifice de utilizare. O canapea dreaptă sau pe colț, plasată în centrul camerei, definește clar limitele zonei de relaxare. 
• Ar trebui aleasă mobila pe rotile care poate fi stivuită, care nu ocupă spațiu atunci când nu este utilizată, care se poate plia sau care poate fi ușor de mutat. 
• Aparatele de bucătărie și electrocasnicele ar trebui să fie, de asemenea, mici în casele mici, unde se folosesc materiale recuperate sau reciclate și se elimină mobilierul și accesoriile inutile. 
• Concentrarea ar trebui să se axeze mai mult pe crearea de spații de locuit cu utilizări multiple, nu pe cele cu o singură funcție. Spațiile ar trebui să fie diferențiate unele de altele cu materiale diferite pentru podea și culori diferite pentru pereți. 
• Curentul Bauhaus și concepția actuală despre design